- atribut
- ATRIBÚT, atribute, s.n. 1. Însuşire (esenţială) a unui obiect. ♦ (concr.) Semn distinctiv, simbol. 2. Parte secundară a propoziţiei, care determină un substantiv sau un echivalent al acestuia. – Din fr. attribut, lat. attributum.Trimis de ana_zecheru, 19.04.2007. Sursa: DEX '98ATRIBÚT s. 1. v. însuşire. 2. v. apelativ.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeATRIBÚT s. v. emblemă, epitet, simbol.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeatribút s. n. (sil. -tri-), pl. atribúteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficATRIBÚT atribute n. 1) Însuşire esenţială a unui obiect; semn distinctiv. atribute ale puterii de stat. 2) Parte secundară de propoziţie care determină un substantiv sau un echivalent al acestuia. /lat. attributum, fr. attributTrimis de siveco, 14.04.2008. Sursa: NODEXATRIBÚT s.n. atribut 3. (inform.) Informaţie care însoţeşte o categorie sintactică.Trimis de tavi, 15.06.2005. Sursa: MDNATRIBÚT s.n. 1. Însuşire esenţială proprie unui obiect, unui fenomen etc. ♦ Semn distinctiv, simbol. 2. Parte secundară de propoziţie, care determină un substantiv sau un substitut al acestuia. [< lat.sc. attributum, cf. fr. attribut].Trimis de LauraGellner, 06.03.2006. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.