piemn

PIEMN s.n. v. pielm.

Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



PIEMN s.n. Făină de porumb, mălai (reg. zona Drăgăşani, Vâlcea). [var. pielm s.n.]

Trimis de Anonim, 28.07.2005. Sursa: Neoficial



piemn s.n. (reg.) mălai gros măcinat.

Trimis de blaurb, 20.09.2006. Sursa: DAR



piémn (piémnuri), s.n. – Făină de grîu care se amestecă cu mălai sau care serveşte la prăjitul cărnii. – var. pielm, ch(i)elm, chilm(ă). lat. pegma, din gr. πῆγμα "consistenţă; materie coagulată", cf. sp. pelmazo (REW 6364; Corominas, III, 919). Legătura cu sl. pišeno "făină" (Cihac, II, 255), cu gr. πέλμα "talpă" (Tiktin) sau cu alb. mjel "făină" (Scriban) este îndoielnică. – Der. împielma (var. închelma), vb. (a amesteca făina de grîu cu cea de porumb; a îndesi, a face mai consistent); chelmeci, vb. refl. (Trans., a se îmbăta), tratament expresiv al aceluiaşi cuvînt.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER