- peşteră
- PÉŞTERĂ, peşteri, s.f. Cavitate, scobitură naturală subterană adâncă şi mare, formată prin dizolvarea unor roci solubile de către apele de infiltraţie; grotă, cavernă. ♦ p. ext. Vizuină, bârlog. – Din sl. peštera.Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX '98PÉŞTERĂ s. (geogr.) cavernă, grotă, (reg.) ocnă, scorbură, (înv.) speluncă. (O peşteră cu stalactite.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimepéşteră s. f., g.-d. art. péşterii; pl. péşteriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPÉŞTER//Ă peşterăi f. Cavitate subterană naturală de dimensiuni mari, cu ieşire la suprafaţă; cavernă; grotă. /<sl. pešteraTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXpéşteră (péşteri), s.f. – Cavernă, grotă. – Mr. piştireauă, megl. peaştiră. sl. (bg.) peštera, din sl. pešt "cuptor" (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Miklosich, Lexicon, 562). – Der. peşterean, adj. (care trăieşte în peşteră).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.