atmosferă

atmosferă
ATMOSFÉRĂ, (3) atmosfere, s.f. 1. Înveliş gazos care înconjoară pământul; aer; spec. aer pe care îl respiră cineva. ♦ (fig.) Mediul social înconjurător; ambianţă. ♦ (fig.) Stare de spirit care se creează în jurul cuiva sau a ceva. 2. Masă de gaze şi de vapori aflată într-un spaţiu în care au loc reacţii chimice. 3. Unitate de măsură a presiunii gazelor. – Din fr. atmosphère.
Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98

ATMOSFÉRĂ s. v. văzduh.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ATMOSFÉRĂ s. v. ambianţă, anturaj, cadru, cerc, mediu, sferă, societate.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

atmosféră s. f. (sil. mf. -sfe-), g.-d. art. atmosférei; (unitate de măsură) pl. atmosfére
Trimis de siveco, 23.09.2006. Sursa: Dicţionar ortografic

ATMOSFÉRĂ1 f. 1) Înveliş gazos care înconjură Pământul; aer; cer; văzduh. 2) Amestec de gaze care îl respiră vietăţile aerobice; aer. 3) fig. Stare de spirit care se creează în jurul cuiva sau a ceva; mediu social. atmosferă apăsătoare. ♢ A face atmosferă a crea o anumită stare de spirit. [G.-D. atmosferei; Sil. -mo-sfe-] /<fr. atmosphere, gr. atmosphaira
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ATMOSFÉR//Ă2 atmosferăe f. fiz. Unitate de măsură pentru presiune.[G.-D. atmosferei; Sil. -mo-sfe-] /<fr. atmosphere, gr. atmosphaira
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ATMOSFÉRĂ s.f. I. 1. Stratul de aer care înconjoară Pământul. 2. (fig.) Stare de spirit; situaţie, stare, mediu în care trăieşte cineva, ceva. II. Unitate de măsură a presiunii gazelor, egală cu greutatea unei coloane de mercur la 0° cu o secţiune de 1 cm2, înaltă de 76 cm. [cf. fr. atmosphère, it. atmosfera < gr. atmosphaira < atmos – abur, sphaira – sferă].
Trimis de LauraGellner, 09.10.2008. Sursa: DN

ATMOSFÉRĂ s. f. 1. strat de aer care înconjură unele corpuri cereşti. 2. masă de gaze aflată într-un spaţiu în care se produce o reacţie fizico-chimică. 3. (fig.) stare de spirit; mediu, cadru, ambianţă. 4. unitate de măsură a presiunii. (< fr. atmosphère, gr. atmoosphaira)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • atmosfera — atmosféra ž DEFINICIJA 1. meteor. plinoviti omotač Zemlje i drugih nebeskih tijela; ozračje 2. pren. situacija i okolnosti na nekom mjestu, okolina i način mišljenja [intelektualna atmosfera; radna atmosfera]; raspoloženje 3. fiz. stara jedinica… …   Hrvatski jezični portal

  • atmosfera — I {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. ż Ia, CMc. atmosferaerze {{/stl 8}}{{stl 20}} {{/stl 20}}{{stl 12}}1. {{/stl 12}}{{stl 7}} powłoka gazowa otaczająca Ziemię lub inne ciało niebieskie : {{/stl 7}}{{stl 10}}Atmosfera ziemska. {{/stl 10}}{{stl 20}} {{/stl… …   Langenscheidt Polski wyjaśnień

  • atmosfera — atmósfera o atmosfera sustantivo femenino 1. Área: astronomía Capa gaseosa que rodea la Tierra u otro cuerpo celeste: los componentes de la atmósfera. La atmósfera está cargada, va a llover. 2. (no contable) Ambiente que rodea a personas o cosas …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • atmósfera — o atmosfera sustantivo femenino 1. Área: astronomía Capa gaseosa que rodea la Tierra u otro cuerpo celeste: los componentes de la atmósfera. La atmósfera está cargada, va a llover. 2. (no contable) Ambiente que rodea a personas o cosas: No me… …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • atmosfera — atmósfera o atmosfera (Del gr. ἀτμός, vapor, aire, y σφαῖρα, esfera). 1. f. Capa de aire que rodea la Tierra. 2. Capa gaseosa que rodea un cuerpo celeste u otro cuerpo cualquiera. 3. Espacio a que se extienden las influencias de alguien o algo, o …   Diccionario de la lengua española

  • atmósfera — o atmosfera (Del gr. ἀτμός, vapor, aire, y σφαῖρα, esfera). 1. f. Capa de aire que rodea la Tierra. 2. Capa gaseosa que rodea un cuerpo celeste u otro cuerpo cualquiera. 3. Espacio a que se extienden las influencias de alguien o algo, o ambiente… …   Diccionario de la lengua española

  • atmosféra — ž 1. {{001f}}meteor. plinoviti omotač Zemlje i drugih nebeskih tijela; ozračje 2. {{001f}}pren. situacija i okolnosti na nekom mjestu, okolina i način mišljenja [intelektualna ∼; radna ∼]; raspoloženje, ugođaj 3. {{001f}}fiz. stara jedinica za… …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

  • atmósfera — 1. elemento natural del aire, que recubre la superficie terrestre y está compuesto de aproximadamente 20% de oxígeno, 78% de nitrógeno y 2% de dióxido de carbono y de otros gases. 2. envoltura de gas, que puede duplicar o no la …   Diccionario médico

  • atmósfera — ‘Capa de aire que rodea la Tierra’. Esta palabra solo se usa hoy con acentuación esdrújula, única, por tanto, que debe considerarse correcta (→ sfera). La forma llana etimológica atmosfera [atmosféra] está en desuso y debe evitarse …   Diccionario panhispánico de dudas

  • atmosfera — statusas T sritis apsauga nuo naikinimo priemonių apibrėžtis Žemės rutulį gaubiantis oro sluoksnis. Atmosferos masė 5,15·10¹⁵ t. Jos slėgis į Žemės paviršių jūros lygyje lygus vid. 101,3 kPa (↑atmosferos slėgis). Žemutinių atmosferos sluoksnių… …   Apsaugos nuo naikinimo priemonių enciklopedinis žodynas

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”