- peveţi
- peveţí, peveţésc, vb. IV (înv.) a cânta la biserică (în calitate de peveţ, dascăl); a peveţui.Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
peveţ — péveţ, péveţi, s.m. (înv. şi reg.) cântăreţ la biserică, dascăl, ţârcovnic, cantor, psalt. Trimis de blaurb, 28.10.2008. Sursa: DAR péveţ ( ţi), s.m. – Dascăl, cîntăreţ. sl. pĕvĭcĭ (Tiktin). sec. XVII, slavism cultural, ca şi der. peveţi, vb.… … Dicționar Român