pescuţ

pescuţ: PESCÚŢ, pescuţi, s.m. (reg.) Peştişor (1). – Peşte + suf. -uţ.

Trimis de oprocopiuc, 13.03.2004. Sursa: DEX '98

PESCÚŢ s. v. pescar, pescăraş, pescărel, pescăriţă, pescăruş, peştişor.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

pescúţ s. m., pl. pescúţi

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

pescúţ, pescúţi, s.m. (reg.) 1. peştişor. 2. fiecare dintre muşchii coloanei vertebrale situaţi deasupra rinichilor, la porc. 3. pasăre numită şi pescărel. 4. stânjenel, iris.

Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

peştişor — PEŞTIŞÓR, peştişori, s.m. 1. Diminutiv al lui peşte (1); pescuţ. 2. p. anal. (La pl.) Felii lungi şi subţiri de ceapă, de varză sau bureţi subţiri, lunguieţe de carne etc., tăiate pentru gătit. 3. (art.) Numele mai multor dansuri populare;… … Dicționar Român
pescăraş — PESCĂRÁŞ, pescăraşi, s.m. I. (Rar) Diminutiv al lui pescar (I). II. Pasăre de apă cu corpul scurt, cu ciocul lung, conic, cu penajul colorat în tonuri de albastru verzui; pescărel (a) (Alcedo atthis). – Pescar + suf. aş. Trimis de oprocopiuc,… … Dicționar Român
peşte — PÉŞTE, peşti, s.m. 1. (La pl.) Clasă de animale vertebrate acvatice, cu corpul de obicei alungit, cu pielea acoperită cu solzi şi bogată în secreţii mucoase, cu membrele transformate în înotătoare şi cu respiraţie branhială; (şi la sg.; adesea… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias