- perturbativ
- PERTURBATÍV, -Ă, perturbativi, -e, adj. (Rar) Perturbator. – Din lat. perturbativus.Trimis de oprocopiuc, 13.03.2004. Sursa: DEX '98PERTURBATÍV adj. v. perturbator.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeperturbatív adj. m., pl. perturbatívi; f. sg. perturbatívă, pl. perturbatíveTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPERTURBATÍV, -Ă adj. Perturbator. [cf. it. perturbativo].Trimis de LauraGellner, 30.01.2007. Sursa: DNPERTURBATÍV, -Ă adj. perturbator. (< lat. perturbativus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.