pentasepal

PENTASEPÁL, pentasepale, adj. (bot.; despre caliciul florilor) Cu cinci sepale. – Din fr. pentasépale.

Trimis de cata, 21.03.2004. Sursa: DEX '98



pentasepál adj. m., pl. pentasepáli; f. sg. pentasepálă, pl. pentasepale

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



PENTASEPÁL, -Ă adj. (Despre flori) Cu cinci sepale. [< fr. pentasépale].

Trimis de LauraGellner, 26.01.2007. Sursa: DN



PENTASEPÁL, -Ă adj. (despre caliciul florilor) cu cinci sepale. (< fr. pentasépale)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN