- ataraxie
- ATARAXÍE s.f. 1. (med.) Stare bolnăvicioasă de pasivitate a unui organ sau a unei funcţiuni. 2. Concepţie filozofică idealistă din antichitate care susţinea că omul trebuie să tindă spre o stare de perfectă linişte sufletească prin detaşarea de frământările lumii. – Din fr. ataraxie.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ataráxie s. f., art. ataráxia, g.-d. art. ataráxieiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficATARÁXIE f. 1) Stare de linişte sufletească absolută. 2) Boală care se manifestă prin pasivitatea unui organ sau a unei funcţii. /<fr. ataraxie, gr. ataraxiaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXATARAXÍE s.f. 1. (În filozofia antică greacă) Stare de linişte sufletească, liberă de griji şi temeri. 2. (med.) Stare patologică de pasivitate a unui organ, a unei funcţii etc. [< fr. ataraxie, cf. gr. a – fără, taraxis – tulburare].Trimis de LauraGellner, 25.01.2006. Sursa: DNATARAXÍE s. f. 1. stare de linişte sufletească, liberă de griji şi temeri, urmărită ca ţel suprem de mai multe şcoli filozofice. 2. (med.) stare patologică de pasivitate a unui organ, a unei funcţii. (< fr. ataraxie)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.