peltíc — adj. m., pl. peltíci; f. sg. peltícã, pl. peltíce … Romanian orthography
peltici — PELTICÍ, pelticesc, vb. IV. refl. (Rar) A deveni peltic; p. ext. a vorbi cu greutate, neclar (ca un peltic). – Din peltic. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 pelticí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl … Dicționar Român
pelticie — PELTICÍE, pelticii, s.f. Defectul omului peltic; pelticeală. – Peltic + suf. ie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PELTICÍE s. v. pelticeală. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime pelticíe s. f., art. pelticía, g. d … Dicționar Român
cepeleag — CEPELEÁG, Ă, cepelegi, ge, adj. (reg.) Peltic. – Din ucr., rus. šepeljavyj Trimis de baron, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CEPELEÁG adj. v. peltic, sâsâit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime cepeleág … Dicționar Român
cepeli — cepelí, cepelésc, vb. IV (reg.) a vorbi peltic, a sâsâi. Trimis de blaurb, 02.04.2006. Sursa: DAR cepelí ( lésc, it), vb. – (Bucov.) A sîsîi. Creaţie expresivă (Graur, BL, IV, 91). – Der. cepeleag (var. şepeleag, şepeleav), adj. (sîsîit,… … Dicționar Român
pelticărie — PELTICĂRÍE, pelticării, s.f. Vorbire peltică. – Peltic + suf. ărie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 pelticăríe s. f., art. pelticăría, g. d. art. pelticăríei; pl. pelticăríi, art. pelticăríile … Dicționar Român
tătăit — TĂTĂÍT, Ă, tătăiţi, te, adj. (reg.) Care vorbeşte peltic. – Formaţie onomatopeică. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 tătăít adj. m., pl. tătăíţi; f. sg. tătăítă, pl. tătăíte … Dicționar Român
fâl — interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de fâlfâitul aripilor unei păsări. – Onomatopee. Trimis de LauraGellner, 08.05.2004. Sursa: DEX 98 fâl/fâl fâl interj. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic FÂL… … Dicționar Român
găgăuţă — GĂGĂÚŢĂ, găgăuţi, e, s.m. şi f. Persoană prostănacă, toantă. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GĂGĂÚŢĂ adj. invar., s. v. bleg, nătăfleţ, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.… … Dicționar Român
parpeleac — parpeleác, parpeleácă, adj. (reg.) peltic. Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR … Dicționar Român