peliculogen

PELICULOGÉN, -Ă, peliculogeni, -e, adj. Care, aplicat în stare lichidă pe suprafaţa unui corp solid, formează pe acesta o peliculă. – De la peliculă.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



peliculogén adj. m., pl. peliculogéni; f. sg. peliculogénă, pl. peliculogéne

Trimis de siveco, 28.11.2007. Sursa: Dicţionar ortografic



PELICULOGÉN peliculogenă (peliculogeni, peliculogene) (despre unele materiale) Care poate forma pelicule; cu proprietatea de a forma pelicule. /Din peliculă

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



PELICULOGÉN, -Ă adj. (Despre materiale) Care are calitatea de a forma pelicule (1). // s.n.pl. Denumire generică pentru lacuri, vopsele, emailuri, capabile să formeze pelicule. [< fr. pelliculogène].

Trimis de LauraGellner, 15.07.2005. Sursa: DN



PELICULOGÉN, -Ă adj. (despre substanţe organice; şi s.n.) care, aplicat pe un corp solid, formează pelicule. (< fr. pelliculogène)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN