- paucă
- PÁUCĂ, pauce, s.f. (înv. şi reg.) Instrument muzical de percuţie; timpan. – Din germ. Pauke.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98PÁUCĂ s. v. timpan.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepáucă s. f. (sil. pau-), g.-d. art. páucei; pl. páuceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficpáucă, páuce, s.f. (înv. şi reg.) 1. instrument muzical de percuţie; timpan. 2. fluier făcut din creangă de salcie de copii.Trimis de blaurb, 25.08.2006. Sursa: DARpáucă (páuce), s.f. – Tîmpină, tobă. germ. Pauke (Tiktin). Pare să fie dubletul lui peucă, s.f. (Mold., fluier), cf. Scriban.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.