parcagiu

PARCAGÍU, parcagii, s.m. (Rar) Paznic, îngrijitor al unui parc (2).- Parc + suf. -giu.

Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX '98



parcagíu s. m., art. parcagíul; pl. parcagíi, art. parcagíii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic