- pansa
- PANSÁ, pansez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A(-şi) aplica un pansament; a (se) bandaja. 2. tranz. (Rar) A ţesăla un animal. – Din fr. panser.Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX '98PANSÁ vb. (med.) a (se) bandaja, a (se) lega, (rar) a (se) înfăşa, (înv. şi pop.) a (se) obloji, (reg.) a (se) îmbandaja. (S-a pansa la rană.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimePANSÁ vb. v. ţesăla.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepansá vb., ind. prez. 1 sg. panséz, 3 sg. şi pl. panseázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA PANS//Á pansaéz tranz. 1) (răni sau organe vătămate) A înfăşura cu un bandaj, cu un pansament (aplicând medicamente); a bandaja; a lega. 2) (animale domestice) A curăţa cu ţesala; a ţesăla. /<fr. panserTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPANSÁ vb. I. tr. 1. A aplica un pansament pe o rană sau pe un organ bolnav; a bandaja. 2. (Rar) A ţesăla şi a peria (cai, vite). [< fr. panser].Trimis de LauraGellner, 15.01.2007. Sursa: DNPANSÁ vb. tr. 1. a aplica un pansament pe o rană sau pe un organ bolnav; a bandaja; pansat. 2. a ţesăla. (< fr. panser)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.