- pacificator
- PACIFICATÓR, -OÁRE, pacificatori, -oare, s.m. şi f., adj. (Persoană) care pacifică (1), care restabileşte pacea, liniştea. – Din fr. pacificateur, it. pacificatore.Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX '98pacificatór s. m., adj. m., pl. pacificatóri; f. sg. şi pl. pacificatoáre, g.-d. sg. art. pacificatoáreiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPACIFICAT//ÓR1 pacificatoroáre (pacificatoróri, pacificatoroáre) Care pacifică; conciliator; împăciuitor. /<fr. pacificateurTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPACIFICAT//ÓR2 pacificatoroáre (pacificatoróri, pacificatoroáre) m. şi f. Persoană care are menirea de a restabili pacea. /<fr. pacificateurTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPACIFICATÓR, -OÁRE adj. Care pacifică, împăciuitor. [cf. lat. pacificator, fr. pacificateur].Trimis de LauraGellner, 08.01.2007. Sursa: DNPACIFICATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care pacifică. (< fr. pacificateur, it. pacificatore)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.