oţeliu

oţeliu
OŢELÍU, -ÍE, oţelii, adj. Cu aspect, cu strălucire de oţel; de culoarea oţelului. – Oţel + suf. -iu.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

oţelíu adj. m., f. oţelíe, pl. m. şi f. oţelíi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • oţelit — OŢELÍT, Ă, oţeliţi, te, adj. 1. (Despre obiecte de metal) întărit prin călire; călit. ♦ Cu aspect de oţel; oţeliu. 2. fig. Întărit, fortificat, călit; încercat. – v. oţeli. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  OŢELÍT adj. v. călit.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”