osteni — OSTENÍ, ostenesc, vb. IV. (înv. şi pop.) 1. intranz. A şi pierde puterile din cauza unui efort; a obosi. 2. refl., intranz. A depune eforturi, a se strădui, a se trudi. ♦ tranz. A supune la un efort; a obosi pe cineva. 3. refl., intranz. A obosi… … Dicționar Român
militar — MILITÁR, Ă, militari, e, s.m. şi f., adj. l. s.m. şi f. Persoană care face parte din cadrele armatei sau care îşi face stagiul militar; ostaş, oştean. 2. adj. Care aparţine armatei sau militarilor (1), privitor la armată sau la militari, specific … Dicționar Român
oaste — OÁSTE, oşti, s.f. 1. (înv. şi pop.) Armată. ♦ Serviciu militar. ♦ (Rar) Oşteni, soldaţi. ♦ fig. Mulţime. 2. (înv.) Război1; luptă, bătălie. – lat. hostis, em duşman . Trimis de ana zecheru, 30.09.2007. Sursa: DEX 98 OÁSTE s. (mil.) … Dicționar Român
oştinesc — OŞTINÉSC, EÁSCĂ adj. v. oştenesc. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român