otuzbir

OTUZBÍR s.n. (înv.) 1. Joc de cărţi în care cel ce totalizează treizeci şi unu de puncte câştigă partida. 2. (În expr.) Cu otuzbirul = cu forţa, forţat; cu asprime. – Din tc. otuzbir.

Trimis de ana_zecheru, 13.05.2004. Sursa: DEX '98



otuzbír s. n.

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



otuzbír (-ruri), s.n. – 1. Un anumit joc de cărţi. – 2. Violenţă, abuz de putere, lipsă de consideraţie. tc. otuz bir "31" (Lokotsch 1600; Bogrea, Dacor., IV, 836; Candrea; Graur, GS, VI, 333).

Trimis de blaurb, 27.10.2008. Sursa: DER