- otrocol
- OTROCÓL, otrocoale, s.n. (reg.; în legătură cu verbele "a da", "a face") Ocol, târcol, raită; vraişte, ravagii. – cf. r o t o c o l , t â r c o l.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98OTROCÓL s. v. raită, tur, tură.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeotrocól s. n. (sil. -tro-), pl. otrocoáleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficOTROC//ÓL otrocoloále n. : A face (sau a da) otrocol a) a face un ocol; a înconjura; b) a umbla de jur împrejur. [Sil. -tro-] /cf. rotocol, târcolTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXotrocól (otrocoále), s.n. – Înconjur, ocol. bg. tărkolo › tîrcol, probabil prin încrucişarea cu rotocol (Tiktin); simpla der. prin metateză din rotocol (Philippide, Principii, 140; Scriban) nu pare convingătoare.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.