otomicoză

OTOMICÓZĂ, otomicoze, s.f. (med.) Inflamaţie a canalului auditiv extern şi a timpanului, cauzată de paraziţi vegetali. – Din fr. otomycose.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



otomicóză s. f., pl. otomicóze

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



OTOMICÓZĂ s.f. (med.) Inflamaţie a conductului auditiv extern şi a timpanului, cauzată de paraziţii vegetali. [< fr. otomycose, cf. gr. ous – ureche, myke – ciupercă].

Trimis de LauraGellner, 07.01.2007. Sursa: DN