otfel

OTFÉL, otfeli, s.m. (reg.) Flăcău care se află în fruntea alaiului pentru a conduce mireasa la biserică. – cf. magh. v ö f é l y .

Trimis de ana_zecheru, 12.05.2004. Sursa: DEX '98



otfél s. m., pl. otféli

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic