- ostropeţ
- OSTROPÉŢ, ostropeţuri, s.n. (reg.) Ostropel. ♢ expr. A umbla cu ostropeţul = a umbla din casă în casă, invitând la ospăţul de a doua zi după cununie. [var.: ostropắţ s.n.] – et. nec.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98OSTROPÉŢ s. v. ostropel.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.