ostoire

OSTOÍRE, ostoiri, s.f. (înv. şi pop.) Acţiunea de a (se) ostoi şi rezultatul ei; alinare, potolire, domolire, calmare. – v. ostoi.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



ostoíre s. f., g.-d. art. ostoírii; pl. ostoíri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic