osteită

osteită
OSTEÍTĂ, osteite, s.f. Boală care constă în inflamarea acută sau cronică a unui os. [pr.: -te-i-] – Din fr. ostéite.
Trimis de oprocopiuc, 15.05.2004. Sursa: DEX '98

osteítă s. f., pl. osteíte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

OSTEÍTĂ s.f. (med.) Inflamaţie a ţesutului osos. [pron. -ste-i-. / < fr. ostéite].
Trimis de LauraGellner, 05.01.2007. Sursa: DN

OSTEÍTĂ s. f. inflamaţie a ţesutului osos. (< fr. ostéite)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • osteítã — s. f., pl. osteíte …   Romanian orthography

  • coracoidită — CORACOIDÍTĂ s.f. (med.) Osteită a apofizei coracoide. [pron. co i . / < fr. coracoïdite]. Trimis de LauraGellner, 18.01.2005. Sursa: DN  CORACOIDÍTĂ s. f. osteită a apofizei ceracoide. (< fr. coracoïdite) Trimis de raduborza, 15.09.2007.… …   Dicționar Român

  • glenoidită — GLENOIDÍTĂ s.f. (med.) Osteită a cavităţii glenoide a omoplatului. [pron. no i . / < fr. glénoïdite]. Trimis de LauraGellner, 18.04.2008. Sursa: DN  GLENOIDÍTĂ s. f. osteită a cavităţii glenoide a omoplatului. (< fr. glénoïdite) Trimis de… …   Dicționar Român

  • maxilită — MAXILÍTĂ s.f. (med.) Osteită a maxilarelor. [< fr. maxillite]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  MAXILÍTĂ s. f. osteită a maxilarelor. (< fr. maxillite) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • apexită — APEXÍTĂ s. f. 1. osteită a vârfului stâncii temporalului. 2. inflamaţie a porţiunii apexiene a dintelui. (< fr. apexite) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • apofizită — APOFIZÍTĂ s. f. osteită limitată la o apofiză (1). (< fr. apophysite) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • osteomielită — OSTEOMIELÍTĂ, osteomielite, s.f. Formă de osteită de natură infecţioasă, localizată mai ales la nivelul măduvei oaselor. [pr.: te o mi e ] – Din fr. ostéomyélite. Trimis de ana zecheru, 29.06.2005. Sursa: DEX 98  osteomielítă s. f. (sil. te o mi …   Dicționar Român

  • pseudoparalizie — PSEUDOPARALIZÍE s. f. neputinţă motrice nedureroasă a unuia sau a mai multor membre, determinată de osteită, osteocondrită, periostită sau fracturi. (< fr. pseudo paralysie) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”