albăstrime — ALBĂSTRÍME, (2) albăstrimi, s.f. 1. Calitatea de a fi albastru; culoare albastră. 2. Întindere de culoare albastră; spaţiu albastru. 3. (înv., peior.) Termen cu care ţăranii numeau uneori pe cei îmbrăcaţi orăşeneşte; p. ext. ciocoime. – Albastru… … Dicționar Român
nemţeşte — NEMŢÉŞTE adv. 1. Ca nemţii, în felul nemţilor; în limba germană. ♦ (Substantivat) Limba germană. 2. (În legătură cu verbul a se îmbrăca ) După moda occidentală; p. ext. (pop.) orăşeneşte. – Neamţ + suf. eşte. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007.… … Dicționar Român
nemţi — NEMŢÍ, nemţesc, vb. IV. refl. (Rar) 1. A se asimila cu populaţia de limbă germană, a adopta modul de viaţă nemţesc; p. ext. a se occidentaliza. 2. A adopta moda vestimentară occidentală; a se îmbrăca orăşeneşte. – Din neamţ. Trimis de… … Dicționar Român
oraş — ORÁŞ, oraşe, s.n. 1. Formă complexă de aşezare omenească cu dimensiuni variabile şi dotări industriale, având de obicei funcţie administrativă, industrială, comercială, politică şi culturală; urbe. ♢ loc. adj. De oraş = care provine din oraş,… … Dicționar Român
pantalonar — PANTALONÁR, pantalonari, s.m. 1. Denumire depreciativă dată de către boierii conservatori în secolul trecut tinerilor progresişti care adoptaseră îmbrăcămintea occidentală. ♦ (pop.) Nume depreciativ dat de ţărani celor îmbrăcaţi orăşeneşte; spec … Dicționar Român
târgoveţeşte — TÂRGOVEŢÉŞTE adv. v. nemţeşte, orăşeneşte. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român