orândar

orândar
ORÂNDÁR, orândari, s.m. (înv., reg.) 1. Arendaş. 2. Cârciumar, hangiu. – Orândă2 + suf. -ar. cf. ucr. o r e n d a r .
Trimis de ionel_bufu, 06.05.2004. Sursa: DEX '98

ORÂNDÁR s. v. arendaş
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

orândár s. m., pl. orândári
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ORÂNDÁR orândari m. înv. 1) Persoană care lua ceva în arendă; arendaş. 2) Persoană care ţine o cârciumă; cârciumar. /orândă + suf. orândarar
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • arendaş — ARENDÁŞ, arendaşi, s.m. Persoană care ia în arendă un bun (mai ales o proprietate agricolă mai întinsă). – Arendă + suf. aş. Trimis de the catalin, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ARENDÁŞ s. (reg.) orândaş, (înv.) arendar, orândator, (înv., în Mold.) …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”