- orna
- ORNÁ, ornez, vb. I. tranz. A pune în valoare, a înfrumuseţa un lucru adăugându-i o podoabă; a împodobi, a decora. – Din fr. orner, lat. ornare.Trimis de ionel_bufu, 11.05.2004. Sursa: DEX '98ORNÁ vb. 1. v. împodobi. 2. a împodobi, a înfrumuseţa, (rar) a agrementa, (reg.) a înfrumoşa. (A orna un parc.) 3. v. garnisi.Trimis de siveco, 21.11.2008. Sursa: Sinonimeorná vb., ind. prez. 1 sg. ornéz, 3 sg. şi pl. orneázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA ORN//Á ornaéz tranz. (lucruri, obiecte) A face să devină (mai) frumos, adăugând elemente decorative; a împodobi; a înfrumuseţa. /<fr. orner, lat. ornareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXORNÁ vb. I. tr. A împodobi; a decora. [< lat. ornare, cf. fr. orner, it. ornare].Trimis de LauraGellner, 01.01.2007. Sursa: DNORNÁ vb. tr. a împodobi; a decora. (< fr. orner, lat. ornare)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.