- orientativ
- ORIENTATÍV, -Ă, orientativi, -e, adj. Care serveşte la orientare, care informează; informativ. [pr.: -ri-en-] – Din orienta.Trimis de ionel_bufu, 08.05.2004. Sursa: DEX '98ORIENTATÍV adj. v. informativ.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeorientatív adj. m. (sil. -ri-en-), pl. orientatívi; f. sg. orientatívă, pl. orientatíveTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficORIENTATÍV orientativă (orientativi, orientative) Care serveşte la orientare; menit să orienteze. [Sil. -ri-en-] /v. a (se) orientaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXORIENTATÍV, -Ă adj. Referitor la orientare, care orientează; informativ. [pron. -ri-en-. / < orienta + -(t)iv].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNORIENTATÍV, -Ă adj. care orientează; informativ. (< orienta + -/t/iv)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.