organogeneză

ORGANOGENÉZĂ s.f. Proces de formare a organelor în cursul dezvoltării individuale a organismelor; organogenie. – Din fr. organogenèse.

Trimis de ionel_bufu, 11.05.2004. Sursa: DEX '98



ORGANOGENÉZĂ s. v. organogenie.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



organogenéză s. f., g.-d. art. organogenézei

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ORGANOGENÉZĂ f. biol. Proces de constituire a organelor pe parcursul creşterii organismului. /<fr. organogenese

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



ORGANOGENÉZĂ s.f. (biol.) Proces de formare a organelor în timpul dezvoltării individuale a organismelor; dezvoltare a unui organ; organogenie. [< fr. organogenèse, cf. gr. organon – organ, genesis – naştere].

Trimis de LauraGellner, 01.01.2007. Sursa: DN



ORGANOGENÉZĂ s. f. proces de formare a organelor într-o fiinţă pe cale de dezvoltare; organogenie. (< fr. organogenèse)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN