organic

organic
ORGÁNIC, -Ă, organici, -ce, adj. 1. Care ţine de structura, de esenţa, de funcţiile unui organ sau ale unui organism; privitor la organe sau organisme vii. 2. Care are structura unui organism1, constituind un întreg diferenţiat şi în acelaşi timp unitar; organizat, unitar, inseparabil. ♦ Care rezultă din organizarea, din construcţia insăşi a unui lucru; esenţial, lăuntric, intrinsec. ♦ Fundamental. ♦ (Şi adv.; despre relaţii, legături) Analog legăturii care uneşte părţile unui organism1; indisolubil. 3. (Despre substanţe, materii, etc.) Care este alcătuit din carbon şi hidrogen, uneori şi din alte elemente chimice (oxigen, azot, etc.). ♢ Chimie organică = ramură a chimiei care studiază hidrocarburile şi derivaţii acestora. – Din lat. organicus, fr. organique
Trimis de baron, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Organic ≠ anorganic, neorganic
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ORGÁNIC adj. 1. v. inseparabil. 2. v. esenţial.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

orgánic adj. m., pl. orgánici; f. sg. orgánică, pl. orgánice
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ORGÁNI//C organiccă (organicci, organicce) 1) Care ţine de un organ sau de un organism viu; propriu unui organ sau unui organism viu. Dereglare organiccă. 2) Care ţine de organizarea internă a unor ansambluri; care prezintă un întreg; unitar. Lege organiccă. Unitate organiccă. 3) Care rezultă din structura internă a unui lucru; esenţial; intrinsec. 4) (despre relaţii, legături) Care este asemănător relaţiilor interne dintre părţile componente ale unui organism; care este analog legăturii dintre părţile unui organism; indisolubil. Legătură organiccă. 5) (despre substanţe, materii etc.) Care a rezultat din descompunerea organismelor vegetale şi animale. ♢ Chimie organiccă compartiment al chimiei care studiază hidrocarburile şi derivatele lor. /<lat. organicus, fr. organique
Trimis de siveco, 08.01.2007. Sursa: NODEX

ORGÁNIC, -Ă adj. 1. Care ţine de structura, de esenţa, de funcţiile unui organ sau ale unui organism. ♦ Unitar, inseparabil. ♦ (fig.) Care se referă la constituţia, la structura unei lucrări, a unui tratat etc. 2. Care intră în compoziţia chimică a organismului vieţuitoarelor. ♦ Chimie organică = parte a chimiei care studiază compuşii carbonului cu hidrogenul şi derivaţii acestora. [cf. fr. organique, lat. organicus].
Trimis de LauraGellner, 01.01.2007. Sursa: DN

ORGÁNIC, -Ă adj. 1. care ţine de structura, esenţa, funcţiile unui organ(ism); referitor la organe şi organisme. ♢ unitar, inseparabil. ♢ (fig.) care se referă la structura unei lucrări, a unui tratat. 2. care intră în compoziţia chimică a organismului vieţuitoarelor. o chimie organică = parte a chimiei care studiază compuşii carbonului cu hidrogenul şi derivaţii acestora. (< fr. organique, lat. organicus)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?
Synonyms:

Look at other dictionaries:

  • Organic — may refer to: Of or relating to an organism, a living entity Of or relating to an organ Contents 1 Chemistry 2 Computing …   Wikipedia

  • Organic — Or*gan ic, a. [L. organicus, Gr. ?: cf. F. organique.] 1. (Biol.) Of or pertaining to an organ or its functions, or to objects composed of organs; consisting of organs, or containing them; as, the organic structure of animals and plants;… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • organic — or‧gan‧ic [ɔː gænɪk ǁ ɔːr ] adjective 1. FARMING relating to methods of growing food without using artificial chemicals: • They claim that organic farming is better for the environment. • the expanding market for organic produce 2 …   Financial and business terms

  • organic — (adj.) 1510s, serving as an organ or instrument, from L. organicus, from Gk. organikos of or pertaining to an organ, from organon instrument (see ORGAN (Cf. organ)). Sense of from organized living beings is first recorded 1778 (earlier this sense …   Etymology dictionary

  • organic — [ôr gan′ik] adj. [L organicus < Gr organikos] 1. of or having to do with a bodily organ 2. of or involving the basic makeup of a thing; inherent; inborn; constitutional 3. made up of systematically interrelated parts; organized 4. a)… …   English World dictionary

  • organic — I adjective anatomical, basal, basic, constitutional, deep rooted, derived from within, elemental, fundamental, implanted, inborn, inbred, indigenous, ingrained, inherent, innate, instinctive, intrinsic, intrinsical, native, natural, original,… …   Law dictionary

  • orgànić — m glazb. reg. usna harmonika [svirati ∼; izvesti na ∼u] …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

  • organic — [adj] basic, natural amoebic, anatomical, animate, basal, biological, biotic, cellular, constitutional, elemental, essential, fundamental, inherent, innate, integral, live, living, necessary, nuclear, original, plasmic, primary, prime, primitive …   New thesaurus

  • organic — ► ADJECTIVE 1) relating to or derived from living matter. 2) not involving or produced with chemical fertilizers or other artificial chemicals. 3) Chemistry relating to or denoting compounds containing carbon and chiefly or ultimately of… …   English terms dictionary

  • organic — 01. We buy [organic] food at the farmers market. It costs a little bit more, but we think it s better for our health. 02. Regular bananas are 59¢ a pound, and [organic] bananas are 89¢. 03. It s hard to know what [organic] really means for the… …   Grammatical examples in English

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”