orfism

ORFÍSM s.n. 1. Curent religios din Grecia antică, care preconiza dualismul suflet-corp şi credinţa în metempsihoză. 2. Curent în pictură care susţine primatul culorii pure ca mijloc de exaltare a luminozităţii şi a dinamismului. – Din fr. orphisme.

Trimis de mihvar, 17.11.2003. Sursa: DEX '98



orfísm s. n.

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ORFÍSM s.n. 1. Doctrină de mistere orfice care preconiza dualismul suflet-corp, considerând corpul ca "temniţă" a sufletului, precum şi credinţa în metempsihoză. 2. (Arte) Tendinţă în pictură, care, prin folosirea culorilor dure urmărind efecte poetice şi muzicale, crea impresia de mişcare şi luminozitate, anunţând astfel arta abstractă. [< fr. orphisme].

Trimis de LauraGellner, 29.06.2005. Sursa: DN



ORFÍSM s. n. 1. curent religios din Grecia antică care preconiza dualismul suflet-corp şi credinţa în metempsihoză. 2. mişcare artistică, parţial influenţată de futurismul italian, care, prin folosirea culorilor pure, crea impresia de mişcare şi luminozitate, anunţând astfel arta abstractă. (< fr. orphisme)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN