- ordinar
- ORDINÁR, -Ă, ordinari, -e, adj. 1. Obişnuit, normal; de rând, comun. ♢ Fracţie ordinară = raportul a două numere întregi. Sesiune ordinară = sesiune convocată conform regulamentului de funcţionare. ♢ loc. adv. (Franţuzism înv.) De ordinar = de obicei. ♦ (mil.; înv; substantivat, în expr) A trece (sau a înscrie) la ordinar = a înscrie în registrul de evidenţă al raţiilor alimentare şi al soldei. 2. De calitate inferioară, fără valoare, prost. ♦ Vulgar, grosolan, josnic. – Din fr. ordinaire, lat. ordinarius, germ. ordinär.Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX '98Ordinar ≠ deosebit, grozav, extraordinar, neordinar, proeminent, uimitorTrimis de siveco, 08.12.2004. Sursa: AntonimeORDINÁR adj., s., adv. 1. adj. normal, obişnuit. (Sesiune ordinar.) 2. adj. banal, comun, obişnuit, (înv.) prost, prostesc. (În lucruri ordinar voi vedeţi numai minuni.) 3. adj. comun, grosolan. (Pânză ordinar.) 4. adj. v. inferior. 5. adj., s. v. mitocan. 6. adj. v. mitocănesc. 7. adv. v. mitocăneşte.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeordinár (obişnuit, fără valoare) adj. m., pl. ordinári; f. sg. ordináră, pl. ordináreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficORDINÁR ordinară (ordinari, ordinare) 1) Care nu se deosebeşte prin nimic; lipsit de originalitate; trivial; vulgar; obişnuit. 2) Care urmează în ordinea stabilită; de rând. 3) Care are o calitate inferioară; lipsit de valoare; prost. /<fr. ordinaire, lat. ordinarius, germ. ordinärTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXORDINÁR, -Ă adj. 1. Comun, obişnuit. ♦ (mat.) Fracţie ordinară = raport între două numere întregi. 2. Inferior din punct de vedere calitativ; rău, prost. ♦ Vulgar, scârbos; josnic. [cf. fr. ordinaire, lat. ordinarius].Trimis de LauraGellner, 01.01.2007. Sursa: DNORDINÁR, -Ă I. adj. 1. obişnuit, normal, comun. o sesiune ordinară = sesiune convocată conform regulamentului de funcţionare; (lat.) fracţie ordinară = raport între două numere întregi. 2. de calitate inferioară; prost. ♢ vulgar, grosolan; josnic. II. s. m. autoritate ecleziastică, episcop diecezan. (< fr. ordinaire, lat. ordinarius, germ. ordinär)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.