- operetă
- OPERÉTĂ, operete, s.f. Compoziţie muzical-dramatică uşoară, scrisă pentru solişti, cor şi orchestră pe un libret cu conţinut agreabil, în care cupletele cântate alternează cu cele vorbite. ♦ Clădire destinată reprezentării unor asemenea compoziţii. – Din germ. Operette, it. operetta, fr. opérette.Trimis de oprocopiuc, 04.05.2004. Sursa: DEX '98operétă s. f., pl. operéteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficOPERÉT//Ă operetăe f. 1) Compoziţie muzi-cal-dramatică de proporţii mari, scrisă pe un libret cu caracter sentimental, în care cu-pletele cântate alternează cu dialogul şi cu dansul. 2) Reprezentaţie teatrală a unei astfel de compoziţii. 3) Clădire în care au loc asemenea reprezentaţii. /<germ. Operette, it. operetta, fr. opéretteTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXOPERÉTĂ s.f. Lucrare muzicală scrisă pe textul unui libret dramatic, cântată de solişti, cor şi orchestră, în care replicile cântate alternează cu dialoguri vorbite. [cf. germ. Operette, it. operetta, fr. opérette].Trimis de LauraGellner, 24.12.2006. Sursa: DNOPERÉTĂ s. f. reprezentaţie teatrală cu acompaniament de orchestră, în care replicile cântate alternează cu dialoguri vorbite. ♢ teatru consacrat acestui gen de reprezentaţii. (< germ. Operette, it. operetta, fr. opérette)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.