- operator
- OPERATÓR, -OÁRE, operatori, -oare s., adj. 1. s.m. şi f. Muncitor calificat care supraveghează funcţionarea unei maşini de lucru, a unui aparat sau care efectuează diverse operaţii cu acestea. ♦ spec. Persoană care mânuieşte aparatul de luat vederi în timpul filmării; persoană care proiectează filmul pe ecran. 2. s.m. şi f. Persoană care face anumite operaţii chirurgicale; chirurg. 3. s.m. (mat.) Funcţie între două spaţii vectoriale, compatibilă cu structura vectorială a spaţiilor respective. 4. s.m. (fil.) Conectiv. 5. adj. (În sintagma) Bloc operator = complex în cadrul unei secţii de chirurgie care include sala de operaţii, sala de preanestezie şi sălile aferente. – Din fr. opérateur, lat. operator, -oris.Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX '98OPERATÓR s. v. chirurg.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeoperatór s. m., pl. operatóriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficOPERAT//ÓR operatoroáre (operatoróri, operatoroáre) m. şi f. 1) Lucrător specializat în efectuarea unor operaţii tehnice sau în manipularea unor aparate. 2) Persoană care operează, execută o acţiune. operator de cinema. 3) înv. Medic specializat în operaţii chirurgicale; chirurg. /<fr. opérateur, lat. operator, -orisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXOPERATÓR, -OÁRE s.m. şi f. 1. Persoană calificată care supraveghează funcţionarea unui aparat sau a unei maşini. 2. Care operează; chirurg. 3. Cel care mânuieşte aparatul de filmat la fotografiere sau la proiectare. // s.m. 1. Simbol folosit în operaţiile matematice (numere, funcţii, vectori etc.), care se găseşte indicat în dreapta. 2. Organ al unui calculator care efectuează operaţii aritmetice sau logice. 3. (biol.) Element genetic care controlează acţiunea a două sau a mai multor gene structurale legate de-a lungul unui cromozom; genă operatorie. 4. (mat.) Funcţie, aplicaţie. ♦ Funcţie al cărei argument este constituit din altă funcţie. ♦ (log.) Conectiv. [cf. fr. opérateur, lat. operator – care acţionează asupra cuiva].Trimis de LauraGellner, 28.06.2005. Sursa: DNOPERATÓR, -OÁRE adj. v. operatoriu.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNOPERATÓR, -OÁRE I. s. m. f. 1. persoană calificată care supraveghează funcţionarea unei maşini sau instalaţii. 2. chirurg (care operează). 3. specialist care mânuieşte aparatul de filmat la realizarea imaginilor sau la proiectare. o operator de sunet = tehnician de înaltă calificare care răspunde de realizarea coloanei sonore a filmului. II. s. m. 1. simbol în operaţiile matematice, indicat în dreapta. 2. organ al unui calculator care efectuează operaţii aritmetice sau logice. 3. element genetic care controlează activitatea genelor structurale (legate de-a lungul cromozomului). 4. (mat.) funcţie, aplicaţie. ♢ funcţie al cărei argument este constituit din altă funcţie. 5. (log.) conectiv. (< fr. opérateur, lat. operator)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.