omogenizare

OMOGENIZÁRE, omogenizări, s.f. Acţiunea de a omogeniza şi rezultatul ei. ♦ Operaţie de amestecare a componenţilor unui sistem eterogen pentru a se obţine un amestec care să aibă aceeaşi compoziţie mijlocie în toată masa lui. ♦ Încălzire prelungită, la temperaturi înalte, a oţelurilor, pentru a obţine difuzarea în toată masa lor a părticelelor de altă compoziţie; tratament termic aplicat anumitor aliaje în scopul realizării omogenităţii lor fizice, chimice, structurale. ♦ Concordanţă, unitate a sonorităţii vocilor într-un cor. [var.: omogeneizáre s.f.] – v. omogeniza.

Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



OMOGENIZÁRE s. uniformizare. (omogenizare unui amestec.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



omogenizáre s. f., g.-d. art. omogenizării; pl. omogenizări

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



OMOGENIZÁRE s.f. Acţiunea de a omogeniza şi rezultatul ei. ♦ Amestecare a componenţilor unui sistem eterogen spre a se obţine un amestec cu aceeaşi compoziţie în toată masa lui. ♦ Tratament termic care se aplică oţelurilor pentru a se obţine difuziunea în toată masa a părticelelor de altă compoziţie. ♦ Concordanţa, unitatea sonorităţii vocilor într-un cor. [var. omogeneizare s.f. / < omogeniza].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



OMOGENIZÁRE s. f. 1. acţiunea de a omogeniza. ♢ amestecare a componenţilor unui sistem eterogen spre a se obţine un amestec cu aceeaşi compoziţie în toată masa lui. 2. (metal.) tratament termic care se aplică anumitor aliaje pentru a se obţine omogenitate fizică, chimică şi structurală a materialului. 3. concordanţă, unitate a sonorităţii vocilor într-un cor. (< omogeniza)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN