- omeag
- omeág s.n (reg.) plantă ale cărei rădăcini şi frunze se folosesc în medicină; aconit.Trimis de blaurb, 27.10.2008. Sursa: DARomeág (-égi), s.m. – Plantă (Aconiturn napellus). – var. omag. sl. omegu (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 227; Byhan 323; Conev 43), cf. slov. omej, pol. omięg, rus. omeg.Trimis de blaurb, 19.06.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.