olfactiv

olfactiv: OLFACTÍV, -Ă, olfactivi, -e, adj. Care se referă la simţul mirosului. ♢ Mucoasă (sau membrană) olfactivă = mucoasă care căptuşeşte pereţii cavităţilor nazale. Nervi olfactivi = prima pereche de nervi cranieni. – Din fr. olfactif.

Trimis de ionel_bufu, 01.05.2004. Sursa: DEX '98

olfactív adj. m., pl. olfactívi; f. sg. olfactívă, pl. olfactíve

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

OLFACTÍV olfactivă (olfactivi, olfactive) Care ţine de olfacţie; destinat percepţiei mirosurilor. Mucoasă olfactivă. /<fr. olfactif

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

OLFACTÍV, -Ă adj. Referitor la miros, de miros; olfactic. [< fr. olfactif, cf. lat. olfactus – miros].

Trimis de LauraGellner, 09.12.2006. Sursa: DN

OLFACTÍV, -Ă adj. referitor la miros, la perceperea mirosurilor. (< fr. olfactif)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

olfactív — adj. m., pl. olfactívi; f. sg. olfactívã, pl. olfactíve … Romanian orthography
disosmie — disosmíe s. f. (sil. mf. dis ), art. disosmía, g. d. disosmíi, art. disosmíei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic DISOSMÍE f. med. Stare patologică con stând în slăbirea simţului olfactiv. [art. disosmia; G. D. disosmiei;… … Dicționar Român
miros — MIRÓS, (1, 2) mirosuri, (3) miroase, s.n. l. Unul dintre cele cinci simţuri cu care sunt înzestraţi oamenii şi unele animale, prin care organismul primeşte informaţii asupra proprietăţilor chimice ale unor substanţe care emană vapori; capacitate… … Dicționar Român
olfactic — olfáctic adj. m., pl. olfáctici; f. sg. olfáctică, pl. olfáctice Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic OLFÁCTIC, Ă adj. (Rar) Olfactiv. [cf … Dicționar Român
telereceptor — TELERECEPTÓR, telereceptori, s.m. (biol.) Sistem exteroceptiv vizual, auditiv sau olfactiv care permite percepţia stimulilor de la distanţă. – Din fr. télérécepteur. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 telereceptór s. m., pl.… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias