- olan
- OLÁN1, olani, s.m. Monedă de aur olandeză care a circulat până în sec. XIX şi în ţările româneşti. – et. nec. cf. O l a n [ d a ].Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX '98OLÁN2, olane, s.n. 1. Piesă de argilă arsă, de obicei de formă semicilindrică, folosită pentru executarea învelitorilor la acoperişurile unor clădiri. 2. Tub de argilă arsă, din care se fac canale de scurgere a apei, coşuri pentru fum etc. [var.: olánă s.f.] – Ol + suf. -an.Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX '98OLÁN s. (reg.) oală, scoc. (olan pentru acoperişuri.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeolán (monedă) s. m., pl. olániTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficolán (piesă de argilă arsă) s. n., pl. oláneTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficOLÁN1 olane n. 1) Material de construcţie în formă de semicilindru, fabricat din argilă arsă sau din ciment şi folosit, mai ales, pentru crestele acoperişurilor. 2) Fiecare dintre aceşti semicilindri. 3) Tub cilindric de argilă arsă, cu o mufă de îmbinare la capăt, folosit la construirea canalelor de scurgere a fluidelor. /ol + suf. olananTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXOLÁN2 olani m. înv. Monedă olandeză de aur (cu circulaţie şi în Ţara Moldovei). /Orig. nec.Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.