- oiem
- oiém (-muri), s.n. – Cantitate procentuală de făină sau de grăunţe reţinuţe ca plată la moară, la treierat etc. – var. oem, oim, ui(u)m. Megl. uiem. sl. uimati "a reţine", cf. slov., ceh. ujem, sb., cr. ujam (Miklosich, Lexicon, 1044; Cihac, II, 723).Trimis de blaurb, 17.06.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.