oiconimie

oiconimíe s. f. (sil. mf. oic-), art. oiconimía, g.-d. art. oiconimíei

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



OICONIMÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul numelor de aşezări omeneşti. [pron. oi-, gen. -iei. / cf. gr. oikos – casă, onoma – nume].

Trimis de LauraGellner, 26.06.2005. Sursa: DN



OICONIMÍE s. f. disciplină care se ocupă cu studiul denumirilor de aşezări omeneşti. (< oiconim + -ie)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN