ogoi

OGÓI¹, ogoaie, s.n. (reg.) Loc în care se joacă copiii cu mingea sau loc delimitat (îngrădit) pentru jocuri de copii. – et. nec.

Trimis de oprocopiuc, 01.05.2004. Sursa: DEX '98



OGOͲ, ogoiesc, vb. IV. refl. şi tranz. (pop.) A (se) linişti, a (se) potoli, a (se) domoli, a (se) calma. ♦ tranz. A menaja, a cruţa. [var.: ogoiá vb. I] – Din scr. ugojiti. cf. sl. g o ĩ "pace".

Trimis de oprocopiuc, 01.05.2004. Sursa: DEX '98



OGOÍ vb. v. alina, calma, domoli, îmblânzi, linişti, potoli, tempera, uşura.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



ogói s. n., pl. ogoáie

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ogoí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ogoiésc, imperf. 3 sg. ogoiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ogoiáscă

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A OGO//Í ogoiiésc tranz. A face să se ogoiască. /<sb. ugojiti

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



A SE OGO//Í mă ogoiiésc intranz. 1) (despre fenomene ale naturii) A pierde din intensitate (până la încetare); a se potoli; a se linişti; a se tempera; a se modera; a se domoli. 2) (de-spre fiinţe) A deveni calm înfrânându-se; a se tempera; a se modera; a se domoli. /<sb. ugojiti

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



ogói, ogoáie, s.n. (reg.) 1. loc în care se joacă copiii cu mingea; loc delimitat pentru jocurile copiilor. 2. joc practicat de flăcăi şi fete, cu mingea mică, pe un teren delimitat ca cerc. 3. linişte, tihnă, odihnă.

Trimis de blaurb, 15.08.2006. Sursa: DAR



ogoí (ogoiésc, ogoít), vb. A linişti, a înpăca. – var. ogoia. sl., dar lipseşte veriga cea mai apropiată, cf. v. sb. goi "pace", sb. ugoiti "a creşte". – Der. ogoi, s.n. (linişte, calm); neogoi(a)t, adj. (neconsolat).

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER