- oftigi
- OFTIGÍ vb. IV. v. oftica.Trimis de gall, 28.05.2008. Sursa: DLRM
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
oftică — ÓFTICĂ, oftici, s.f. (pop.) Tuberculoză pulmonară; ftizie. ♢ expr. (fam.) A avea oftică (pe cineva) = a i fi necaz (pe cineva), a nu l putea suferi. A i face (cuiva) oftică = a i face (cuiva) în necaz, a supăra (pe cineva). [var.: óftigă s.f.] –… … Dicționar Român
oftigire — OFTIGÍRE s.f. v. OFTIGI. [DLRM] Trimis de gall, 28.05.2008. Sursa: Neoficial … Dicționar Român
oftigit — OFTIGÍT adj. v. OFTIGI. [DLRM] Trimis de gall, 28.05.2008. Sursa: Neoficial … Dicționar Român