- acont
- ACÓNT, aconturi, s.n. Parte din suma de bani care se plăteşte înainte, la o cumpărare sau la încheierea unei tranzacţii, ca garanţie; acontare, arvună; p. ext. parte din salariu. [var.: acónto s.n.] – Din it. acconto, fr. acompte.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ACÓNT s. arvună, avans, (prin Transilv. şi Ban.) căpară, (înv.) selem, selemachesă. (A plătit acontul pentru marfa cumpărată.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeacónt s. n., pl. acónturiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficACÓNT aconturi n. Sumă de bani plătită sau încasată anticipat (cu garanţie); avans. /<it. acconto, fr. acompteTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXACÓNT s.n. (fin.) Parte dintr-o sumă de bani care se plăteşte înainte drept garanţie pentru îndeplinirea unui contract încheiat, mai ales de vânzare-cumpărare; arvună. v. avans. [pl. -turi. / < it. acconto, cf. fr. acompte].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNacónt (acónturi), s.n. – Avans, arvună. – var. acompt. < fr. acompte.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER!acónt/acónto s. n., art. acóntul/acóntoul; pl. acónturi/acóntouriTrimis de CristinaDianaN, 24.05.2007. Sursa: DOOM 2ACÓNT s. n. parte dintr-o sumă datorată care se plăteşte cu anticipaţie. (< it. acconto)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.