- ofiţerime
- OFIŢERÍME s.f. (Cu sens colectiv) Corpul ofiţeresc; mulţime, număr mare de ofiţeri (I 1); totalitatea ofiţerilor. – Ofiţer + suf. -ime.Trimis de oprocopiuc, 02.05.2004. Sursa: DEX '98ofiţeríme s. f., g.-d. art. ofiţerímiiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficOFIŢERÍME f. (colectiv de la ofiţer) 1) To-talitate a ofiţerilor; corp ofiţeresc. 2) Mulţime de ofiţeri. /ofiţer + suf. ofiţerimeimeTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.