ofiţerime

ofiţerime
OFIŢERÍME s.f. (Cu sens colectiv) Corpul ofiţeresc; mulţime, număr mare de ofiţeri (I 1); totalitatea ofiţerilor. – Ofiţer + suf. -ime.
Trimis de oprocopiuc, 02.05.2004. Sursa: DEX '98

ofiţeríme s. f., g.-d. art. ofiţerímii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

OFIŢERÍME f. (colectiv de la ofiţer) 1) To-talitate a ofiţerilor; corp ofiţeresc. 2) Mulţime de ofiţeri. /ofiţer + suf. ofiţerimeime
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • ofiţer — OFIŢÉR, ofiţeri, s.m. I. 1. Nume generic pentru gradele militare de la sublocotenent până la general; persoană care poartă unul dintre aceste grade. 2. Titlu dat unor funcţionari cu atribuţii sau cu însărcinări speciale; persoană având acest… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”