- ofertoriu
- OFERTÓRIU s.n. (bis.) Parte a liturghiei catolice care urmează după citirea evangheliei şi când preotul face consacraţia pâinii şi vinului de împărtăşanie. [pron. -riu. / cf. it. offertorio, lat.t. offertorium].Trimis de LauraGellner, 25.06.2005. Sursa: DNOFERTÓRIU s. n. parte a liturghiei catolice în care preotul oferă lui Dumnezeu pâinea şi vinul pentru consacraţie. ♢ cânt religios, din a doua parte a misei, care însoţeşte această oblaţie. (< lat. offertorium, it. offertorio)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.