- ascendent
- ASCENDÉNT, -Ă, ascendenţi, -te, adj., subst. 1. adj. Care urcă, suitor. ♢ Linie ascendentă = linie genealogică ce suie de la fiu la părinţi, de la nepoţi la bunici etc. ♦ (fig.) Care se dezvoltă progresiv (de la inferior la superior, de la simplu la complex etc.); cu caracter progresiv. 2. s.m., s.f. Rudă în linie directă care face parte dintr-o generaţie anterioară. 3. s.n. (Cu determinări introduse p. prep. "asupra") Autoritate morală. – Din lat. ascendens, -ntis, fr. ascendant.Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98Ascendent ≠ descendentTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeASCENDÉNT adj., s. I. adj. 1. suitor, urcător. (Ritm ascendent al unor versuri.) 2. v. progresiv. II. s. 1. v. înaintaş. 2. v. autoritate.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeascendént adj. m., s. m., pl. ascendénţi; f. sg. ascendéntă, pl. ascendénteTrimis de siveco, 25.01.2008. Sursa: Dicţionar ortograficASCENDÉN//T1 ascendenttă (ascendentţi, ascendentte) 1) Care urcă; suitor. 2) fig. Care se dezvoltă; care progresează; în dezvoltare; progresiv. ♢ Linie ascendenttă linie genealogică ce urcă de la copii la părinţi, la bunici etc. /<lat. ascendens, ascendentntis, fr. ascendantTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXASCENDÉN//T2 ascendenttă (ascendentţi, ascendentte) m. şi f. 1) Rudă în linie directă care face parte dintr-o generaţie anterioară. 2) mai ales la pl. Persoană care aparţine generaţiilor anterioare; străbun. /<lat. ascendens, ascendentntis, fr. ascendantTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXASCENDÉNT, -Ă adj. 1. Urcător, suitor. 2. (fig.) În dezvoltare progresivă. // s.m. şi f. Rudă în linie directă care face parte dintr-o generaţie anterioară. // s.n. Autoritate morală, influentă (asupra cuiva). [< fr. ascendant, it. ascendente < lat. ascendens].Trimis de LauraGellner, 06.03.2006. Sursa: DNASCENDÉNT, -Ă I. adj. 1. urcător, suitor; ascensiv. ♢ (despre un astru) care se înalţă deasupra liniei orizontului. 2. (fig.) în dezvoltare progresivă. II. s. m. f. rudă în linie directă care face parte dintr-o generaţie anterioară. III. s. n. 1. înălţare a unui astru deasupra orizontului. 2. (astrol.) parte a cerului deasupra orizontului în momentul naşterii cuiva; semn zodiacal ridicat deasupra orizontului estic, la naştere. 3. autoritate morală, influenţă (asupra cuiva). (< fr. ascendant, lat. ascendens)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.