odontometru

ODONTOMÉTRU, odontometre, s.n. Mic instrument din metal, celuloid, material plastic sau carton, care serveşte la măsurarea dantelurii unei mărci poştale. – Din fr. odontomètre, germ. Odontometer.

Trimis de oprocopiuc, 02.05.2004. Sursa: DEX '98



odontométru s. n. (sil. -tru), art. odontométrul; pl. odontométre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ODONTOMÉTRU s.n. Mic instrument din metal, din celuloid sau din carton, care serveşte la măsurarea dantelurii mărcilor poştale. [< fr. odontomètre].

Trimis de LauraGellner, 08.12.2006. Sursa: DN



ODONTOMÉTRU s. n. mic instrument pentru măsurarea dantelurii mărcilor poştale. (< fr. odontomètre)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN