ocel

OCÉL, oceli, s.m. Ochi¹ simplu, pe care îl au anumite artropode şi viermii. – Din fr. ocelle, lat. ocellus.

Trimis de oprocopiuc, 03.05.2004. Sursa: DEX '98



océl s. m., pl. océli

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



OCÉL oceli m. Ochi simplu, pe care îl au anumite artropode şi viermii. /<fr. ocelle, lat. ocellus

Trimis de siveco, 09.04.2008. Sursa: NODEX



OCÉL s.m. (zool.) Ochi simplu, pe care îl au anumite artropode. [< fr. ocelle, lat. ocellus].

Trimis de LauraGellner, 04.12.2006. Sursa: DN



OCÉL s. m. 1. ochi simplu la numeroase artropode. 2. pată rotundă pe aripile insectelor, pe penele păsărilor sau pe penajul animalelor. (< fr. ocelle, lat. ocellus)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN