- oceinţă
- oceínţă s.f. (înv.) desperare, oceianie.Trimis de blaurb, 15.08.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
oceinţă
Look at other dictionaries:
ocei — oceí, oceiésc, vb. IV (înv.) a se descuraja, a desnădăjdui. Trimis de blaurb, 27.10.2008. Sursa: DAR oceí ( ceiésc, ít), vb. refl. – A despera. sl. otucejati (Tiktin). sec. XVII, înv. – Der. (înv.) oceianie ( … Dicționar Român
