arşiţă

ÁRŞIŢĂ, arşiţe, s.f. 1. Căldură mare şi dogoritoare a soarelui; dogoare, zăduf, caniculă. 2. (pop.; adesea fig.) Senzaţie de căldură (şi de sete) pe care o are omul bolnav; p.gener. febră, temperatură. [acc. şi: arşíţă] – lat. [calor] *arsicia "care arde".

Trimis de cata, 13.01.2009. Sursa: DEX '98



ÁRŞIŢĂ s. 1. v. caniculă. 2. v. dogoare.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



ÁRŞIŢĂ s. v. călduri, febră, fierbinţeală, friguri, temperatură.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



árşiţă s. f., g.-d. art. árşiţei; pl. árşiţe

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ÁRŞIŢ//Ă arşiţăe f. 1) Căldură puternică specifică zilelor de vară; caniculă. 2) pop. Temperatură ridicată la un bolnav; febră. [G.-D. arşiţei] /<lat. arsicia

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



arşíţă (-ţe), s.f.- 1. Zăduf, căldură mare, dogoare. – 2. Coastă a unui munte expusă la soare, sau de pe care s-au ars copacii pentru a face teren de păşune. – 3. Ţînţar (Culex annulatus). lat. *arsicia, de la ardēre (Puşcariu 129; Candrea-Dens., 80; DAR); cf. it. arsicciare "a usca la soare", arsiccio "loc ars, arsură". cf. arde.

Trimis de blaurb, 11.06.2006. Sursa: DER